LEGE nr. 219 din 23 iulie 2015 (*actualizată*)
privind economia socială
(actualizată pānă la data de 29 august 2016*)

EMITENT: PARLAMENTUL


Data intrarii in vigoare:

27 August 2015



Forma consolidata valabila la data de

01 Septembrie 2016



Prezenta forma consolidata este valabila incepand cu data de

29 August 2016

, pana la data de

01 Septembrie 2016

 

Istoric consolidari


 
---------- ──────────
    *) Notă CTCE:
    Forma consolidată a Legii nr. 219/2015, publicată īn Monitorul Oficial nr. 561 din 28 iulie 2015, la data de 01 Septembrie 2016 este realizată doar prin includerea NORMELOR METODOLOGICE din 10 august 2016, publicate īn MONITORUL OFICIAL nr. 660 din 29 august 2016, īntrucāt actul de bază nu a suferit pānă la această dată, alte modificări, completări sau abrogări.
    Conţinutul acestui act aparţine exclusiv S.C. Centrul Teritorial de Calcul Electronic S.A. Piatra-Neamţ şi nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor.
──────────
    Parlamentul Romāniei adoptă prezenta lege.
    CAP. I
    Dispoziţii generale
    ART. 1
    (1) Prezenta lege are ca obiect reglementarea domeniului economiei sociale, stabilirea măsurilor de promovare şi de sprijinire a economiei sociale.
    (2) Prin prezenta lege se reglementează şi condiţiile de atestare, de către autorităţile publice, a īntreprinderilor sociale şi a īntreprinderilor sociale de inserţie.
    ART. 2
    (1) Economia socială reprezintă ansamblul activităţilor organizate independent de sectorul public, al căror scop este să servească interesul general, interesele unei colectivităţi şi/sau interesele personale nepatrimoniale, prin creşterea gradului de ocupare a persoanelor aparţinānd grupului vulnerabil şi/sau producerea şi furnizarea de bunuri, prestarea de servicii şi/sau execuţia de lucrări.
    (2) Economia socială are la bază iniţiativa privată, voluntară şi solidară, cu un grad ridicat de autonomie şi responsabilitate, precum şi distribuirea limitată a profitului către asociaţi.
    ART. 3
    (1) Īn sensul prezentei legi, īntreprinderile sociale pot fi:
    a) societăţile cooperative de gradul I, care funcţionează īn baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată;
    b) cooperativele de credit, care funcţionează īn baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare;
    c) asociaţiile şi fundaţiile, care funcţionează īn baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) casele de ajutor reciproc ale salariaţilor, care funcţionează īn baza Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor şi al uniunilor acestora, republicată;
    e) casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, care sunt īnfiinţate şi funcţionează īn baza Legii nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, cu modificările şi completările ulterioare;
    f) societăţile agricole, care funcţionează īn baza Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere īn agricultură, cu modificările ulterioare;
    g) orice alte categorii de persoane juridice care respectă, conform actelor legale de īnfiinţare şi organizare, cumulativ, definiţia şi principiile economiei sociale prevăzute īn prezenta lege.
    (2) Pot fi īntreprinderi sociale federaţiile şi uniunile persoanelor juridice prevăzute la alin. (1).
    ART. 4
    Economia socială se bazează pe următoarele principii:
    a) prioritate acordată individului şi obiectivelor sociale faţă de creşterea profitului;
    b) solidaritate şi responsabilitate colectivă;
    c) convergenţa dintre interesele membrilor asociaţi şi interesul general şi/sau interesele unei colectivităţi;
    d) control democratic al membrilor, exercitat asupra activităţilor desfăşurate;
    e) caracter voluntar şi liber al asocierii īn formele de organizare specifice domeniului economiei sociale;
    f) personalitate juridică distinctă, autonomie de gestiune şi independenţă faţă de autorităţile publice;
    g) alocarea celei mai mari părţi a profitului/excedentului financiar pentru atingerea obiectivelor de interes general, ale unei colectivităţi sau īn interesul personal nepatrimonial al membrilor.
    ART. 5
    (1) Economia socială contribuie la dezvoltarea comunităţilor locale, crearea de locuri de muncă, implicarea persoanelor aparţinānd grupului vulnerabil, prevăzut de prezenta lege, īn activităţi cu caracter social şi/sau activităţi economice, facilitānd accesul acestora la resursele şi serviciile comunităţii.
    (2) Economia socială are următoarele obiective:
    a) consolidarea coeziunii economice şi sociale;
    b) ocuparea forţei de muncă;
    c) dezvoltarea serviciilor sociale.
    (3) Īndeplinirea obiectivelor prevăzute la alin. (2) se realizează, īn principal, prin următoarele activităţi de interes general:
    a) producerea de bunuri, prestarea de servicii şi/sau execuţia de lucrări care contribuie la bunăstarea comunităţii sau a membrilor acesteia;
    b) promovarea, cu prioritate, a unor activităţi care pot genera sau asigura locuri de muncă pentru īncadrarea persoanelor aparţinānd grupului vulnerabil;
    c) dezvoltarea unor programe de formare profesională dedicate persoanelor din grupul vulnerabil;
    d) dezvoltarea serviciilor sociale pentru creşterea capacităţii de inserţie pe piaţa muncii a persoanelor din grupul vulnerabil.
    ART. 6
    (1) Īn sensul prezentei legi, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
    a) activitate de interes general - orice activitate din domeniul economic, cultural-artistic, social, educaţional, ştiinţific, al sănătăţii, sportului, locuirii, protecţiei mediului, menţinerii tradiţiilor, al cărei scop final este īndeplinirea obiectivelor prevăzute la art. 5 alin. (2);
    b) activitate cu caracter social - activitate care urmăreşte interesul general, īn realizarea nevoilor sociale ale grupurilor vulnerabile, a prevenirii şi combaterii riscului de excluziune socială şi a promovării incluziunii sociale;
    c) activitate economică - orice activitate generatoare de venit;
    d) īntreprindere socială - orice persoană juridică de drept privat care desfăşoară activităţi īn domeniul economiei sociale, care deţine un atestat de īntreprindere socială şi respectă principiile prevăzute la art. 4;
    e) īntreprindere socială de inserţie - īntreprinderea socială care īndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la art. 10 alin. (1);
    f) atestat de īntreprindere socială - forma prin care se recunoaşte contribuţia īntreprinderilor sociale la dezvoltarea domeniului economiei sociale;
    g) marca socială - forma de certificare a īntreprinderilor sociale de inserţie īn scopul recunoaşterii contribuţiei directe a acestora la realizarea interesului general şi/sau la īmbunătăţirea situaţiei grupului vulnerabil;

    h) grup vulnerabil - persoane sau familii care sunt īn risc de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai, īn conformitate cu prevederile art. 6 lit. p) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011.


    (2) Apartenenţa la grupul vulnerabil se dovedeşte prin acte eliberate de autorităţi sau, după caz, alte categorii de persoane juridice cu competenţe īn domeniu. Modalitatea de certificare a apartenenţei la grupul vulnerabil se reglementează prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
    ART. 7
    Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sprijină activităţile de economie socială prin:
    a) recunoaşterea rolului īntreprinderilor sociale prin acordarea atestatului de īntreprindere socială;
    b) recunoaşterea rolului īntreprinderilor sociale de inserţie prin acordarea mărcii sociale;
    c) dezvoltarea mecanismelor de sprijinire a īntreprinderilor sociale de inserţie;
    d) promovarea şi susţinerea dezvoltării resurselor umane din domeniul economiei sociale;
    e) participarea la activităţi de economie socială prin colaborare īn diferite forme, potrivit legii;
    f) īnfiinţarea de centre de informare şi consiliere īn domeniul economiei sociale.
    CAP. II
    Īntreprinderea socială

    ART. 8
    (1) Statutul de īntreprindere socială se recunoaşte prin acordarea unui atestat de īntreprindere socială, denumit īn continuare atestat.
    (2) Atestatul se acordă la solicitarea persoanelor juridice prevăzute la art. 3 pe baza actelor de īnfiinţare şi funcţionare.
    (3) Atestatul certifică scopul social al īntreprinderii sociale şi conformarea acesteia la principiile enunţate la art. 4.
    (4) Atestatul se acordă acelor īntreprinderi sociale care dispun prin actele de īnfiinţare şi funcţionare respectarea următoarelor criterii:
    a) acţionează īn scop social şi/sau īn interesul general al comunităţii;
    b) alocă minimum 90% din profitul realizat scopului social şi rezervei statutare;
    c) se obligă să transmită bunurile rămase īn urma lichidării către una sau mai multe īntreprinderi sociale;
    d) aplică principiul echităţii sociale faţă de angajaţi, asigurānd niveluri de salarizare echitabile, īntre care nu pot exista diferenţe care să depăşească raportul de 1 la 8.
    (5) Atestatul se eliberează de către agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă, respectiv a municipiului Bucureşti, denumită īn continuare agenţie de ocupare, prin compartimentul pentru economie socială, prevăzut la art. 24 alin. (2).
    (6) Atestatul se acordă pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii, dacă se face dovada că sunt respectate condiţiile care au stat la baza acordării acestuia.
    (7) Procedura de acordare a atestatului, precum şi condiţiile de suspendare sau retragere a acestuia se reglementează prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    ART. 9
    (1) Īntreprinderea socială are următoarele obligaţii:
    a) de a comunica agenţiei de ocupare orice modificări ale actelor de īnfiinţare sau constitutive, īn termen de 15 zile de la modificare;
    b) de a comunica agenţiei de ocupare rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale; compartimentul judeţean pentru economie socială are obligaţia să asigure consultarea acestor documente de către orice persoană interesată;
    c) de a publica, īn extras, īn termen de 3 luni de la īncheierea anului calendaristic, raportul social anual privind activitatea desfăşurată şi situaţiile financiare anuale īn Registrul unic de evidenţă a īntreprinderilor sociale, prevăzut la art. 27.
    (2) Īntreprinderile sociale se supun controlului cu privire la respectarea condiţiilor legale de desfăşurare a activităţii, anual, pentru a se verifica respectarea criteriilor care au stat la baza eliberării atestatului de īntreprindere socială.
    (3) Controalele prevăzute la alin. (2) se realizează de către organele de control ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vārstnice.


    CAP. III
    Īntreprinderea socială de inserţie
    SECŢIUNEA 1
    Definirea īntreprinderii sociale de inserţie
    ART. 10
    (1) Īntreprinderea socială de inserţie este īntreprinderea socială care:
    a) are, permanent, cel puţin 30% din personalul angajat aparţinānd grupului vulnerabil, astfel īncāt timpul de lucru cumulat al acestor angajaţi să reprezinte cel puţin 30% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaţilor;
    b) are ca scop lupta īmpotriva excluziunii, discriminărilor şi şomajului prin inserţia socioprofesională a persoanelor defavorizate.
    (2) Procedura de verificare a īndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) se reglementează prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
    ART. 11
    (1) Īntreprinderile sociale de inserţie au obligaţia de a asigura, pentru persoanele angajate, care fac parte din grupul vulnerabil, măsuri de acompaniament care să asigure inserţia profesională şi socială.
    (2) Măsurile de acompaniament pot fi: informarea, consilierea, accesul la formele de pregătire profesională, adaptarea locului de muncă la capacitatea persoanei, accesibilizarea locului de muncă īn funcţie de nevoile persoanelor, precum şi alte măsuri care au ca scop sprijinirea inserţiei profesionale şi sociale.
    (3) Īn vederea asigurării măsurilor de acompaniament, īntreprinderile sociale de inserţie colaborează cu serviciile publice de asistenţă socială de la nivel judeţean şi local, agenţiile de ocupare, centrele de furnizare de servicii integrate de asistenţă medicală, psihologică şi socială pentru consumatorii şi consumatorii de droguri dependenţi, cu specialişti īn domenii precum psihologie, asistenţă socială, adicţii, pedagogie, formare profesională, ocupare, medicină, medicina muncii, economie socială.
    SECŢIUNEA a 2-a
    Marca socială
    ART. 12
    Statutul de īntreprindere socială de inserţie se certifică prin acordarea mărcii sociale.
    ART. 13
    (1) Marca socială cuprinde certificatul care atestă statutul de īntreprindere socială de inserţie, cu o valabilitate de 3 ani de la data emiterii, precum şi un element specific de identitate vizuală, care se aplică īn mod obligatoriu asupra produselor realizate sau a lucrărilor executate ori a documentelor care demonstrează prestarea unui serviciu.

    (2) Statutul de īntreprindere socială de inserţie instituie următoarele obligaţii:
    a) de a comunica agenţiei de ocupare orice modificări ale actelor de īnfiinţare sau constitutive, precum şi rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale; compartimentul judeţean pentru economie socială are obligaţia să asigure consultarea acestor documente de către orice persoană interesată;
    b) de a publica, īn extras, īn termen de 3 luni de la īncheierea anului calendaristic, raportul social anual privind activitatea desfăşurată şi situaţiile financiare anuale īn Registrul unic de evidenţă a īntreprinderilor sociale, prevăzut la art. 27. Modelul extrasului situaţiilor financiare anuale se aprobă prin ordin comun al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vārstnice şi al ministrului finanţelor publice, la iniţiativa Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vārstnice.


    (3) Īntreprinderile sociale de inserţie se supun controlului cu privire la respectarea condiţiilor legale de desfăşurare a activităţii, anual, pentru a se verifica respectarea condiţiilor care au stat la baza eliberării mărcii sociale.

    (4) Controalele prevăzute la alin. (3) se realizează de către organele de control ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vārstnice.

    ART. 14
    Procedurile de certificare şi acordare a mărcii sociale, a elementului specific de identitate vizuală, procedurile privind īntocmirea Raportului social anual privind activitatea desfăşurată, precum şi condiţiile de suspendare, retragere sau anulare a mărcii sociale se reglementează prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.


    SECŢIUNEA a 3-a
    Finanţarea īntreprinderilor sociale de inserţie şi mecanismele de sprijinire şi īncurajare a acestora
    ART. 15
    Īntreprinderile sociale de inserţie pot fi finanţate din surse publice şi/sau private, naţionale ori internaţionale, potrivit normelor juridice aplicabile fiecăreia dintre categoriile din care fac parte sursele de finanţare.
    ART. 16
    Īntreprinderile sociale de inserţie beneficiază de gratuitate pentru emiterea mărcii sociale şi īnregistrarea īn Registrul unic de evidenţă a īntreprinderilor sociale.
    ART. 17
    (1) Autoritatea contractantă, astfel cum aceasta este definită īn Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, are dreptul de a impune, īn cadrul documentaţiei de atribuire, condiţii speciale, prin care se urmăreşte obţinerea unor efecte de ordin social, care trebuie realizate de operatorii economici pentru īndeplinirea contractului.
    (2) Īn formularea condiţiilor speciale prevăzute la alin. (1), autoritatea contractantă are obligaţia respectării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
    ART. 18
    Īntreprinderile sociale de inserţie pot beneficia de consiliere gratuită la constituirea şi/sau la dezvoltarea afacerii, prin compartimentele de specialitate de la nivelul agenţiei de ocupare.
    ART. 19
    (1) Īntreprinderile sociale de inserţie pot beneficia de următoarele facilităţi din partea autorităţilor administraţiei publice locale:
    a) atribuirea unor spaţii şi/sau terenuri aflate īn domeniul public al unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, cu respectarea prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, īn scopul desfăşurării activităţilor pentru care le-a fost acordată marca socială;
    b) sprijin, īn promovarea produselor realizate şi/sau furnizate, serviciilor prestate ori lucrărilor executate īn comunitate, precum şi īn identificarea unor pieţe de desfacere a acestora;
    c) sprijin īn promovarea turismului şi activităţilor conexe acestuia, prin valorificarea patrimoniului istoric şi cultural local;
    d) alte facilităţi şi scutiri de taxe şi impozite acordate de autorităţile administraţiei publice locale, īn condiţiile legii.
    (2) Pentru acordarea facilităţilor prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d), autorităţile administraţiei publice locale īşi pot aproba īn bugetele proprii sumele necesare.
    ART. 20
    Īntreprinderile sociale de inserţie, care angajează tineri cu risc de marginalizare socială, astfel cum sunt aceştia definiţi īn Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, sunt considerate angajatori de inserţie şi beneficiază de facilităţile prevăzute de lege pentru această categorie de angajatori.
    ART. 21
    (1) Īntreprinderile sociale de inserţie pot beneficia de măsuri de sprijin, de natura ajutorului de stat, ce vor fi aprobate prin acte specifice, cu respectarea prevederilor comunitare şi naţionale īn materie de ajutor de stat.
    (2) Măsurile de sprijin de natura ajutorului de stat pentru īntreprinderile sociale de inserţie, prevăzute de prezenta lege, se vor acorda cu respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare īn domeniul ajutorului de stat şi vor fi implementate prin hotărāre a Guvernului, ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vārstnice sau, după caz, prin hotărāre a consiliului local.
    (3) Īntreprinderile sociale şi īntreprinderile sociale de inserţie pot beneficia anual de programul pentru stimularea īnfiinţării şi dezvoltării microīntreprinderilor din sfera economiei sociale īn conformitate cu prevederile art. 25^1 lit. d) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea īnfiinţării şi dezvoltării īntreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la Programele naţionale destinate finanţării īntreprinderilor mici şi mijlocii care se derulează de către autoritatea publică centrală cu atribuţii īn domeniul īntreprinderilor mici şi mijlocii.
    (4) Prin derogare de la prevederile art. 25^1 din Legea nr. 346/2004, cu modificările şi completările ulterioare, procedura de implementare pentru programele prevăzute la alin. (3) se aprobă prin ordin comun al conducătorului autorităţii publice centrale cu atribuţii īn domeniul īntreprinderilor mici şi mijlocii şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vārstnice.
    ART. 22
    Luna mai a fiecărui an este dedicată organizării diferitelor evenimente sau acţiuni de mediatizare a domeniului economiei sociale, avānd ca scop dezvoltarea locală şi cetăţenia activă, cooperarea şi solidaritatea socială, denumită luna promovării economiei sociale.
    CAP. IV
    Organizare instituţională
    SECŢIUNEA 1
    Compartimentul pentru economie socială
    ART. 23
    (1) Īn cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vārstnice se īnfiinţează un compartiment la nivelul Direcţiei politici de ocupare competenţe şi mobilitate profesională, cu atribuţii īn elaborarea politicilor şi strategiilor īn domeniul economiei sociale, promovarea şi sprijinirea īntreprinderilor sociale, precum şi furnizarea de informaţii către persoanele fizice şi juridice interesate.
    (2) Organizarea şi funcţionarea compartimentului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vārstnice.
    ART. 24
    (1) Īn cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă se īnfiinţează un compartiment pentru economie socială, care coordonează şi monitorizează activitatea agenţiilor de ocupare īn domeniul economiei sociale, precum şi īndrumarea metodologică a acestora.
    (2) Īn vederea asigurării implementării politicilor, dezvoltării şi monitorizării domeniului de economie socială, la nivel judeţean se organizează, īn cadrul agenţiilor de ocupare, compartimente pentru economie socială.
    (3) Organizarea şi funcţionarea compartimentelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, cu respectarea prevederilor legale īn vigoare.
    (4) Compartimentele prevăzute la alin. (1) şi (2) se organizează cu īncadrarea īn numărul de posturi aprobat.
    (5) Pentru implementarea planului judeţean de inserţie socio-profesională prevăzut la art. 25 lit. i), agenţia va aloca resurse financiare corespunzătoare.
    ART. 25
    Principalele atribuţii ale compartimentelor pentru economie socială din cadrul agenţiilor de ocupare sunt:
    a) analizează şi evaluează solicitările persoanelor juridice care desfăşoară activităţi īn domeniul economiei sociale īn vederea acordării, după caz, a atestatului sau a mărcii sociale;
    b) emit deciziile de acordare ori, după caz, de neacordare a atestatului, respectiv a mărcii sociale;
    c) introduc informaţiile privind īntreprinderile sociale, respectiv īntreprinderile sociale de inserţie, īn Registrul unic de evidenţă a īntreprinderilor sociale;
    d) informează şi acordă sprijin metodologic pentru derularea procedurii de atestare/certificare a īntreprinderilor sociale/ īntreprinderilor sociale de inserţie, precum şi pentru desfăşurarea activităţii acestora;
    e) monitorizează, la nivel judeţean, activitatea īntreprinderilor sociale, respectiv a īntreprinderilor sociale de inserţie, şi elaborează rapoarte trimestriale privind activitatea desfăşurată de acestea, pe care le īnaintează Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă:
    f) īntocmesc raportul anual de activitate şi īl transmit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă;
    g) furnizează informaţiile necesare actualizării registrului prevăzut la art. 27 alin. (1);
    h) propun Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vārstnice măsuri de īmbunătăţire şi dezvoltare a domeniului de economie socială;

    i) elaborează, prin consultare cu īntreprinderile sociale de inserţie, planul judeţean de inserţie socioprofesională, definit prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi;


    j) suspendă sau retrag, după caz, atestatul ori marca socială;
    k) publică raportul anual de activitate pe pagina proprie de internet.
    ART. 26
    (1) Se īnfiinţează Comisia naţională pentru economie socială, fără personalitate juridică, organism de colaborare, coordonare şi monitorizare īn domeniul economiei sociale, denumită īn continuare Comisia naţională, cu scopul de a contribui la dezvoltarea economiei sociale prin promovarea şi sprijinirea entităţilor din economia socială.
    (2) Comisia naţională va avea o reprezentare paritară, va fi compusă din 14 membri şi va fi condusă de un preşedinte, ales de plenul acesteia. Comisia va avea īn componenţă:
    a) cāte un reprezentant al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vārstnice, al Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului, al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, al Ministerului Finanţelor Publice, al Ministerului Justiţiei, al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, al Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, la nivel de secretar de stat;
    b) cāte un reprezentant din partea entităţilor economiei sociale prevăzute la art. 3 lit. a)-f);
    c) un reprezentant al īntreprinderilor sociale de inserţie.
    (3) Membrii Comisiei naţionale prevăzuţi la alin. (2) lit. a) sunt numiţi prin ordin de către ministrul de resort, iar cei prevăzuţi la alin. (2) lit. b) şi c) sunt numiţi prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vārstnice.
    (4) Compartimentul prevăzut la art. 23 alin. (1) va asigura secretariatul Comisiei naţionale.
    (5) Organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale, inclusiv alegerea preşedintelui, se reglementează prin regulament intern, aprobat prin ordin comun al miniştrilor prevăzuţi la alin. (2) lit. a).
    SECŢIUNEA a 2-a
    Registrul unic de evidenţă a īntreprinderilor sociale
    ART. 27
    (1) Īn scopul asigurării informaţiilor necesare, corecte şi complete cu privire la situaţia şi evoluţia domeniului economiei sociale la nivel naţional se īnfiinţează Registrul unic de evidenţă a īntreprinderilor sociale, denumit īn continuare registru.
    (2) Registrul este administrat de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi cuprinde, după caz, următoarele informaţii cu privire la īntreprinderile sociale şi īntreprinderile sociale de inserţie existente īn Romānia:
    a) denumirea completă;
    b) categoria de persoane juridice īn care se īncadrează;
    c) data īnfiinţării;
    d) domeniul de activitate;
    e) cifra de afaceri/valoarea activului patrimonial, pierderile sau profitul īnregistrat īn anul fiscal anterior;
    f) numărul total de angajaţi;
    g) documentele care atestă apartenenţa la grupul vulnerabil;
    h) copia fişei de post/fişelor de post a persoanei/ale angajaţilor care aparţin grupului vulnerabil;
    i) formele de sprijin de care beneficiază angajatorul;
    j) abaterile/sancţiunile angajatorului;
    k) data acordării/suspendării/retragerii atestatului sau, după caz, a mărcii sociale.
    (3) Angajatorii sunt obligaţi să transmită documentele prevăzute la alin. (2) lit. g) agenţiilor de ocupare, īn termen de 5 zile de la data la care se demonstrează că persoana angajată aparţine grupului vulnerabil sau, după caz, de la data la care au intervenit modificări īn documentele furnizate.
    ART. 28
    Procedura de organizare, actualizare şi utilizare a registrului se elaborează de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vārstnice, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, īn termen de 90 de zile de la data intrării īn vigoare a prezentei legi, şi se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vārstnice.
    CAP. V
    Sancţiuni
    ART. 29
    Nerespectarea dispoziţiilor prezentei legi constituie contravenţie şi se sancţionează după cum urmează:
    a) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, nerespectarea de către īntreprinderile sociale de inserţie a condiţiilor prevăzute la art. 10 alin. (1), art. 13 alin. (2) şi la art. 27 alin. (3);
    b) cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, utilizarea mărcii sociale, de către īntreprinderile sociale de inserţie, peste termenul de valabilitate prevăzut la art. 13 alin. (1);
    c) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, utilizarea mărcii sociale de către alte persoane fizice sau juridice care nu sunt deţinătorii legali ai acesteia;
    d) cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, īn cazul lipsei documentelor doveditoare care certifică apartenenţa la grupul vulnerabil, prevăzute la art. 6 alin. (2);
    e) cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei şi retragerea atestatului, īncălcarea a cel puţin unui criteriu dintre cele prevăzute la art. 8 alin. (4).

    ART. 30
    Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către:
    a) organele de control ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vārstnice şi Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pentru contravenţiile prevăzute la art. 29 lit. a)-c) şi e);
    b) Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială, pentru contravenţiile prevăzute la art. 29 lit. d).


    ART. 31
    (1) Contravenientul poate achita pe loc sau īn termen de cel mult 48 de ore de la data īncheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 29, agentul constatator făcānd menţiune despre această posibilitate īn procesul-verbal.
    (2) Procesele-verbale vor fi depuse īn fotocopie la compartimentul din cadrul agenţiilor judeţene de ocupare a forţei de muncă, respectiv a municipiului Bucureşti.
    ART. 32
    Dispoziţiile referitoare la contravenţii, prevăzute la art. 29, se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
    ART. 33
    Amenzile contravenţionale aplicate conform prezentei legi se constituie venituri la bugetul de stat.
    CAP. VI
    Dispoziţii finale
    ART. 34
    (1) Īn termen de 60 de zile de la data intrării īn vigoare a prezentei legi, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vārstnice va elabora normele metodologice de aplicare, care se aprobă prin hotărāre a Guvernului.
    (2) Īn termenul prevăzut la alin. (1) se modifică Hotărārea Guvernului nr. 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vārstnice, precum şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, şi Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
    ART. 35
    Prezenta lege intră īn vigoare la 30 de zile de la data publicării īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, cu excepţia prevederilor art. 6 alin. (2), art. 8 şi art. 12-14, care intră īn vigoare la data intrării īn vigoare a hotărārii Guvernului prevăzută la art. 34 alin. (1).
    Această lege a fost adoptată de Parlamentul Romāniei, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia Romāniei, republicată.
                        PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
                             VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
                             PREŞEDINTELE SENATULUI
                    CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
    Bucureşti, 23 iulie 2015.
    Nr. 219.
                                   ------